marți, 8 septembrie 2009

Un alt inceput

Mi-ar fi placut sa ma fi nascut primavara, atunci probabil ca as fi simtit altfel aceasta zi. Probabil ca m-as fi gandit mai mult la "jumatatea plina" si nu m-ar mai fi indispus atat de mult numarul anilor trecuti. Dar, cu toate acestea, ma incapatanez sa-mi placa toamna, sa-mi scot de la naftalina tabieturile de toamna ( putine rau la numar, dar nu asta mi se pare important). Imi amintesc de momentele fericite pe care le-am trait si ma hranesc din binele lor. Da, anotimpul asta ma face sa ma opresc un pic si sa-mi intorc gandurile spre trecut.
Un studiu american spune ca omul se simte cel mai bine in anotimpul in care s-a nascut. Dac-ar fi asa, mi s-ar potrivi concluzia asta. Imi place toamna pentru mirajul culorilor ce-mi incanta ochii, fiecare colt mi se pare mai frumos decat cel de dinainte, pentru aerul proaspat si rece, pentru bogatia ce-o raspandeste in jur si pentru promisiunile purtate in fapta si in cuvant, caci sarbatorile de iarna sosesc in curand. Ca sa nu mai vorbim de gutui! Si de must!
Imi place toamna, numarul anilor trecuti ma agaseaza, inca nu armonizez imbinarea dintre trecut si prezent, probabil de asta sufar dupa fiecare vant puternic - pentru ca imi goleste ciresul din fata ferestrei de inca un strat de frunze si culoare.
Si, pentru ca nu vreau sa dau impresia ca sunt la o leapsa gen " ce-mi place si ce nu", inchei dorindu-va tuturor o toamna frumoasa, sanatate si prieteni care sa va merite!

P.S. - Acum, cat inca nu m-am obisnuit prea mult aici, ca tot e la moda, mi-am luat geamantanul si m-am mutat AICI

vineri, 4 septembrie 2009

Tratarea rationala a problemei vaccinului anti- HPV

Campaniile impotriva vaccinurilor nu se pot explica, in general, decat prin dezinformare, ignoranta sau interese meschine. O boala este o realitate obiectiva si trebuie abordata ca atare.

In 2008, premiul Nobel pentru medicina a fost acordat virusologului german prof. dr. Harald zur Hausen pentru faptul ca a demonstrat legatura de cauzalitate dintre infectia cu virusul papilloma uman si cancerul de col uterin. Situatia alarmanta a cifrelor referitoare la acest tip de cancer poate fi schimbata datorita faptului ca acesta este singurul tip de cancer care poate fi prevenit prin vaccinare.

Citeste si: Informare HPV

marți, 1 septembrie 2009

A-nceput numaratoarea inversa

Sa ne pregatim, asadar. Pe 13 septembrie 2009, la ora 9 dimineata (nu ne specifica si minutele), va avea loc "marele cutremur", ne spune Aurel Raileanu - Omul magnet. Lumea se va purifica, toti cei rai mor (cei buni vor supravietui, se subintelege), vom trece printr-un salt vibrational "de la 4, la 5 dimensiuni" (ce-o mai fi si asta, maica?). Criza mondiala e fleac, oricum ea face parte din procesul de purificare al planetei.
Asta nu-i nimic. Mr. Magnet vindeca migrene, membre luxate si dureri de spate, de gat si de stomac, asta in caz ca ne sucim ceva in timpul cutremurului - sa stim la cine sa apelam.

duminică, 30 august 2009

" Pupa, mama, ca sa treaca!"

Nu o data mi s-a intamplat ca, ocupandu-ma de ceva prin casa, sa fiu intrerupta brusc de plansul copilului. De data asta, Stefi, dorind sa-si recupereze papucul de sub masuta din sufragerie, isi intersecta capul cu masuta cu pricina. De obicei, nu dau mare importanta unor evenimente de genul acestuia (am mai spus ca sunt departe de a fi o mama perfecta).
" Se mai intampla si accidente." incerc sa o calmez, insa "victima" are alta idee: "Pupa, mami, ca sa-mi treaca!". Printre lacrimi si muci, mutrita ei rugatoare reuseste (nici nu e greu) sa obtina in timp record gestul solicitat. Bomba se dezamorseaza rapid - happy end!
Mi-aduc aminte de o mamica din parc al carei bebelus, avand colici si plangand, este luat in brate si linistit de mamica disperata, dupa care bebelusul este pus inapoi in landou. Timp de aproximativ o ora, procedeul se repeta de cateva ori, dupa care bebelusul adoarme.
Stefi intreaba de ce plange bebelusul si i se explica ca dupa fiecare masa il doare burtica, mami il ia in brate si ii trece. Urmatoarea idee a fost: " Sa ma iei si pe mine in brate dupa ce mananc ca sa nu ma doara burtica!"
Fac analogia cu fenomenul placebo , acel tratament inert administrat pentru efectul sau sugestiv. Tratamentul placebo nu foloseste doar pastile. Se folosesc terapii fizice, tratamente si radiatii, chiar si diete. Efectul placebo este declansat de increderea pacientului in tratament ,in puterea de convingere sau eficienta terapeutului si de asteptarea pacientului de a se simti mai bine, un fel de "pacalirea creierului" pentru eliminarea durerii.
Termenul de placebo a fost utilizat in rugaciunile din perioada medievala in contextul expresiei " Placebo Domino" ( "Ii voi face voia Domnului") si isi are originea intr-o traducere biblica din sec V d.C.. In sec XVIII, termenul a fost adoptat de medicina, fiind folosit pentru desemnarea preparatelor lipsite de valoare terapeutica.
Stim cu totii ca rolul autosugestiei este extraordinar in procesul de insanatosire. Cum prima substanta folosita ca placebo a fost apa (aqua simplex- numita astfel pentru a-i creste efectul psihologic ), iar in prezent se folosesc pastile cu zahar si injectii cu ser fiziologic ( nu mai vorbim de moastele tamaduitoare ale sfintilor sau apa sfintita), efectul placebo ridica insa si intrebari care tin de etica si-l face sa ramana pe latura medicinei alternative.
Diferenta dintre cucuiul lui Stefi si tumorile "tratate" prin efectul placebo este enorma, practicile alternative nefundamentate sau insuficient fundamentate stiintific nefacand altceva decat sa elimine sau sau sa intarzie aplicarea unor tratamente eficiente, situatia fiind des intalnita in oncologie, de exemplu, cand timpul pierdut cu tratamente alternative poate deveni fatal pacientului.
Dar, dupa cum am observat, nu numai terapeutii, ci si pacientii au felul lor de a profita cerand sa fie pupati sau luati in brate.


marți, 25 august 2009

Pedepsele si cei 7 ani de acasa

"Daca nu esti copil cuminte, nu indeplinesti voia Domnului si nu asculti de parinti, vei fi aspru pedepsit"- cam asta ar fi una din metodele educationale din secolul XXI, in scolile romanesti- sursa.
Ca religia nu-si are locul langa fizica, biologie, chimie si in general langa orice ramura a stiintei, dar mai ales in scolile de stat, chiar si cu scuza ca este materie optionala este, pentru mine, clar. Nu sunt o mama perfecta, sunt convinsa ca sunt departe de aceasta notiune si nici nu intra in prioritatile mele. Imi aduc aminte cum, la nici 5 ani, Iulia m-a intrebat " Mami, Mos Craciun chiar se duce la toti, toti copiii in noaptea asta?".
Personal, la capitolul acesta, am luat decizia sa nu insist pe motivatii " contra", bazandu-ma pe bunul simt al copiilor si pe capacitatea lor de a distinge realitatea de fictiune.
De altfel, am citit aici ca pana la varsta de 8 ani, copiii nu retin ca au facut un lucru rau atunci cand sunt certati sau pedepsiti, in schimb retin ca au facut un lucru bun cand sunt laudati sau recompensati.
Cercetatorii olandezi de la universitatea Leiden, au lucrat cu trei grupe de persoane de varste diferite: prima grupa formata din copii avand varste cuprinse intre 8 si 9 ani, a doua grupa cu copii avand varste intre 11 si 12 ani, iar a treia grupa cu persoane cu varste cuprinse intre 18 si 25 de ani.
Printr-o tehnica medicala, fMRI, cercetatorii au observat care este activitatea neuronala la nivelul creierului atunci cand raspunsul era bun sau gresit. Astfel, pentru copiii din prima grupa, activitatea neuronala era mai intensa atunci cand copiii au fost recompensati decat atunci cand au fost pedepsiti . Prin aceeasi tehnica, s-a constatat ca persoanele din celelalte 2 grupe sunt capabile sa invete in mod eficient din greseli, ceea ce este mai dificil pentru copiii de 8 ani.
Rezultatele cercetarilor sunt, asadar, importante pentru tehnicile si metodele educationale ale copiilor si ar trebui sa se tina cont de ele si in sistemul nostru de invatamant.

duminică, 23 august 2009

miercuri, 19 august 2009

128 ani de la nasterea lui Enescu

La 19 august 1881 s-a nascut George Enescu , singurul copil al familiei Enescu. Patru dintre copiii Mariei Enescu s-au nascut morti, iar alti sapte au decedat inainte de a implini varsta maturitatii. Mama avea tuberculoza, iar prin laptele sau transmitea bacilul copiilor sai. La sfatul medicului, al doisprezecelea copil este dat unei alte femei pentru a fi alaptat si asta i-a salvat viata.
Jurjac, dupa cum ni-l aducem aminte, fascinat de muzica tiganilor lautari si de sunetul viorii a fost prezentat la 5 ani marelui Eduard Caudela. La aceasta varsta compune prima sa lucrare " Tara Romaneasca", o opera de doisprezece masuri pentru pian si vioara.
La 7 ani, indemnat de Caudela pleaca la Viena unde , in 2 ani, termina studiul obligatoriu de trei ani al viorii si incepe apoi studiul superior. La 13 ani este indrumat spre Paris si introdus in cercurile muzicale de pricipesa Elena Bibescu, ea insasi pianista de talie europeana. Este prezentat lui Saint-Saens precum si lui Edouard Colonne care a dirijat in 1898 (Enescu avea 17 ani) prima auditie a "Poemei romane". De aici incolo, dupa succescul avut, romanii afla de "fenomenul Enescu".
Regina Elisabeta, mare iubitoare de arta si admiratoare a lui Enescu, il sprijina, portile palatului Peles ii sunt deschise, regina ii daruieste intreaga colectie originala a operelor lui Johann Sebastian Bach care datorita memoriei sale fenomenale si pasiunii pentru Bach sunt insusite si reproduse in concerte, intotdeauna din memorie.
Intr-o seara de martie, in 1898, la sala Ateneului, are loc prima intalnire a lui Enescu cu Maruca Cantacuzino, cea care-i va deveni iubita si sotie. Maruca Cantacuzino, nascuta Rosetti Tescani in 18.07.1878 este casatorita cu Mihai Cantacuzino, ministru al justitiei in guvernul Petre Carp. Era considerata o femeie frumoasa, spirituala, eleganta, distinsa, una dintre cele mai culte fete de la curte, insa o fire capricioasa.
Dupa 8 ani se reintalnesc in parcul Castelului Peles. Cele doua destine se impletesc intr-o poveste de dragoste.
Maruca il invita la Palatul Cantacuzino. Toti cei care veneau stiau care era relatia dintre Maruca si Enescu, inclusiv sotul Marucai, Mihai Cantacuzino.
Enescu accepta, contrar principiilor sale pozitia de " cantaret la Curte" in casa Marucai, Palatul Cantacuzino (actualul Muzeu Enescu).
Maruca este caracterizata de regina Maria, in memoriile sale astfel : " Era uneori ciudata si avea, de netagaduit, o fire originala. Tovarasia ei te insufletea, dar zadarnic ai fi incercat sa te opui ideilor ei. Traia dupa bunul plac, fara sa-i pese de critici. Maruca avea manii si una dintre ele era gustul de a sta aproape in intuneric. Ii placea sa ne adune acasa la ea. Ne facea sa ne supunem zambitoarei ei tiranii."
Dupa razboi, Enescu pleaca in Franta unde concerteaza. In 1920 locuieste cu Maruca in Elvetia, la Lausanne. In 1923 si 1926-1927 a fost construita vila de la Luminis. S-a spus ca vila de la Luminis a fost construita pentru Maruca. Dupa turneele din America intre 1923-1924 a reusit sa adune bani pentru constructia vilei, perioada in care cumpara si vila Bellevue de langa Paris. Locuia la hotel Bulevard in Sinaia si, de acolo urmarea lucrarile de la "Luminis" la care Enescu a fost coautor.
Aici, la Sinaia, Enescu compune neobosit. Aici a luat lectii de vioara timp de doua luni Yehudi Menuhin care i-a fost discipol, aici traduce libretul operei "Oedip" dedicata Mariei Tescanu Rosetti. Premiera va avea loc la Paris, la 13 martie 1936.
In august 1928, Mihai Cantacuzino moare intr-un accident de masina. La 50 de ani, ramasa recent vaduva, Maruca s-a indragostit de filozoful Nae Ionescu care frecventa Palatul Cantacuzino si participa la auditiile muzicale organizate de stapana casei si care-l aveau protagonist pe...... Enescu.
Asista neputincios la debutul idilei celor doi, fiind obligat sa se retraga discret si sa se refugieze in arta sa, isi gaseste linistea la Tescani unde scrie ultimele masuri din "Oedip".
In 1933, relatia dintre Maruca si Nae Ionescu se incheie, marele filozof consolandu-se in bratele unei alte doamne din inalta societate - Cella Delavrancea. Incetarea relatiei cu Nae Ionescu provoaca o cadere psihica puternica Marucai, iar singurul care ii acorda tot sprijinul si o ingrijeste cu devotament este Enescu.
Se vor casatori la 5 decembrie 1937, dupa 30 de ani.
" O slujba religioasa sfinti casatoria lor, in prezenta Cellei Delavrancea, ca martora, in noua lor locuinta, un apartament intr-un imobil cu vedere spre Cismigiu. Preotul incepuse slujba, cand deodata s-a deschis usa aparand Alice, fiica Marucai. Fara a saluta preotul, a sarutat-o pe maica-sa, apoi uitandu-se prelung la Enescu, care-i intindea mana, i-a intors spatele si a plecat trantind usa. Alice il detesta pe Enescu, considerandu-l, prin originea sa modesta, nedemn de a se casatori cu o printesa." - Ilie Kogalniceanu in "Destainuiri despre George Enescu"
Cei doi soti se indreapta si se stabilesc in America, unde Enescu dirijeaza la Filarmonica din New York (1937-1938).
Dupa 1945 i se confisca rand pe rand proprietatile, sugerandu-i-se pentru unele incheierea unor acte de donatie.Cei doi soti se refugiaza la Paris, intr-un apartament modest din Rue de Clichy, iar Enescu se vede silit sa dea concerte oriunde pentru a se intretine. Bolnav de spondiloza anchilozanta, nemaiputand sa-si dedice tot timpul marii sale pasiuni- compozitia, devine un modest sef de orchestra. Pe 14 iulie 1954 are o comotie cerebrala in apartamentul sau din Paris, in urma careia ramane partial paralizat.
Maruca il lasa singur, bolnav, sarac , iar ultimele luni ale vietii si le traieste in hotelul Atala, rue de Chateaubriand si asta datorita unor oameni generosi.
Nu marea iubire a vietii lui, ci o asistenta sociala ii vegheaza patul de suferinta si ultimele clipe ale vietii. Cel mai mare compozitor roman al tuturor timpurilor moare in noaptea 4-5 mai 1955 in hotelul Atala si este inmormantat in cimitirul Pere Lachaise din Paris.
Ramasa singura, Maruca Enescu se va stinge si ea in 1969. Pe piatra de mormant din cimitirul Pere Lachaise din Paris sta scris " George Enescu si Maruca Enescu, nascuta Rosetti Tescani". Fara titlul princiar atat de ravnit, fara numele de Cantacuzino.

" Pentru mine, Enescu va ramane una din veritabilele minuni ale lumii. Caracterul si figura sa sunt gravate in sufletul meu ca un arbore sau un munte din Sinaia. Radacinile puternice si nobletea sufletului sau sunt provenite din propria lui tara, o tara de inegalata frumusete"
Sir Yehudi Menuhin




Iulia, acum 2 ani, interpretand Preludiul din "Suite dans le style ancien"



marți, 11 august 2009

Troti a lui Stefi

Stefi-si adora trotineta.
Din prima zi, prima trotineta a lui Stefi a trebuit sa fie tratata ca un nou membru al familiei, ba chiar si-a castigat rapid statutul de membru de onoare. Nu avem voie sa o clintim din " parcarea ei", nu care cumva sa laudam sau sa ne placa orice altceva mai mult, caci reactia este imediata : "Dar Troti a mea?".
Trebuie spalata zilnic- prima oara i s-a facut toaleta cu servetele Pampers umede, un pachet intreg pentru rotile trotinetei- "Nu-i un sacrificiu prea mare, mami, doar trebuie sa-i placa la noi in casa.", ba chiar cedaram primele nopti si am lasat-o sa "innopteze" langa patul Stefaniei- "Sa stie ca eu sunt stapana ei, pentru ca numai eu am grija de ea".

Nimeni si nimic nu i-a luat locul trotinetei.
Topaitul aritmic de la inceput, de calut schiop, a fost inlocuit rapid cu fente " faine" si frane " smechere".
Zilnic mergem in parc. Luam mancarea pentru porumbei, creta colorata si trotineta. Stefi adora porumbeii pe care-i hraneste constant si mamicile care-si plimba copiii si cu care nu se sfieste sa intre in vorba " ca un om mare".
Printre prietenii din parc este si Bobby, catelusul pekinez al unei doamne, cunostinta veche cu care Stefi are o intelegere si anume aceea de a o lasa sa-l plimbe singura pe Bobby.
" Copilaria este singurul paradis pierdut." spunea Einstein.
Fara a umbla prea mult la sentimente, stiu ca nu trebuie sa ma gandesc la Einstein ca sa-mi dau seama ca timpul zboara nedrept de repede cateodata.
Sfarsitul zilei si intrarea in casa are cam acelasi refren. Eu mi-l aduc aminte pe al meu:
"-Irina, hai in casa!
-Mai stau putiiiin, te roog, mama!"
La Stefi rugamintea vine in alta tonalitate:
"- Inc-o tura cu trotineta, te rog, mami!"

luni, 10 august 2009

sâmbătă, 8 august 2009

joi, 6 august 2009

De la Cavalerii Templieri la Michael Jackson


Oamenii au avut mereu o inclinatie catre conspiratie. De la Cavalerii Templieri, la primele teorii moderne ale conspiratiei care au fost despre Revolutia franceza, de la experimentul Philadelphia, legenda care a dat nastere la zeci de carti ( si unui film) la existenta unui inamic unitar (evreii, masonii, fortele oculte rusesti, "agenturile straine", reptilienii sau alte natii extraterestre), vorbim de iluzii sau de perceptii ultrasuperficiale ale realitatii.
Faptul ca romanii sufera de "conspirativita" este explicabil, vechiul sistem folosind cu succes aceste teorii - a fost usor sa-i mobilizeze pe romani facandu-i sa creada in intrigi, lumi confuze si complexe (paranoia colectiva?). Toate aceste teorii s-au nascut, dupa cum bine stim, pentru a suplini lipsa informatiilor si explicatiilor. Fiecare are dreptul la propria opinie, preferate fiind cele bazate pe fapte, motive, bun simt si........dovezi.
Cine nu si-l aduce aminte pe Ion Iliescu tinand discursuri minerilor despre "elementele fasciste si legionare?" Dar " Romania este victima unui atac meteorologic" va suna cunoscut? Sau ca inundatiile de acum 3 ani care au lovit Romania ar fi fost cauzate de forte oculte rusesti? Fortele oculte, etnico- economico- religioase n-au facut altceva decat sa scoata la iveala neincrederea in lumea din jur si in propria capacitate de a gandi.
Bineinteles ca , in timp, lista comploturilor esuate a devenit cu mult mai lunga decat cea a celor reusite, subiectele au devenit " fumate", iar opinia publica a dat uitarii vechile conspiratii, pregatindu-se pentru altele noi.
Iata, criza economica actuala - pusa la cale de personaje principale ( bancherii) si alte persoane importante de pe Wall Street, complot " curat- murdar" si continuata de democratii care au vrut sa castige alegerile si au declansat o monstruoasa criza la nivel global. Si aici explicatiile stiintifice ( in spiritul economiei- politice) se bat cap in cap cu explicatiile banuitoare ( in spiritul teoriilor conspirationiste).
Si daca Michael Jackson a fost ucis de teroristii din organizatia Al-Qaida? Nu v-ati pus problema? Dar daca succesul urias l-a " terminat" psihic facandu-l sa apeleze la fel de fel de deghizari, ba chiar sa-si insceneze moartea? Dar acesta este un subiect de care chiar nu vreau sa ma ating.

marți, 4 august 2009

48 ani

Barack Obama îşi serbează astăzi ziua de naştere. Implineşte 48 de ani, pe care îi sărbătoreşte prin muncă. El i-a invitat la Casa Albă pe senatorii democraţi şi independenţi din Congresul american, alături de care va discuta cel mai probabil despre reforma sistemului de sănătate. Asteptam si noi ziua presedintelui nostru si nu numai a lui, macar o zi pe an din viata fiecaruia sa se gandeasca si la lucruri de " actualitate", ca de reforme ......
In rest, Happy Birthday , Mr. President !

joi, 30 iulie 2009

miercuri, 29 iulie 2009

Va place inghetata?

"Vinovat" de aparitia inghetatei se presupune a fi imparatul Nero care, dorind sa se delecteze cu un desert mai deosebit, ar fi adaugat nectarului sau bucatilor de fructe, bucati de gheata pisata adusa din munti de catre sclavi, asta chiar daca stim ca Mesopotamia e recunoscuta ca detinand primele locuri special concepute pentru racirea alimentelor ( acum 4000 de ani).
Altii dau vina pe Marco Polo care a facut cunoscut rolul laptelui in inghetata si ne-ar fi adus inghetata din China.
Chinul in lupta noastra cu kilogramele s-a amplificat odata cu aparitia frigiderelor. In America, inghetata a ajuns in secolul 18, fiind deja deschis primul magazin ce vindea exclusiv inghetata la New York.
Dar inghetata nu este o problema doar pentru kilogramele incapatanate, ci si pentru buzunarele unora care pot savura (asta delectare) o impresionanta inghetata de ...60.000 $ bucata. Chiar asa de dulce si de scumpa (si la propriu si la figurat), infasurata in fulgi de aur de 23 karate (ce gust or avea?) si cu o excursie in pret, prefer sa raman la varianta clasica (nici nu am de ales).
Si uite asa, va invit la o inghetata!




marți, 21 iulie 2009

Intoarcerea...

- U.I.P.Ch. promotia .... 1991?
Creierul meu alearga ca la maraton.
-Imi pare rau, dar nu-mi aduc aminte!
-Irina?
-Da.
-Deci sunt pe calea cea buna.
-Eu nu!
Nu vreau sa par nepoliticoasa, imi displace. Ne abandonam trecutului si imi aduc aminte de o trasatura ce o deosebea de celelalte colege: nu suporta cafeaua. Mi-am adus aminte cum incercase sa bea o ceasca de cafea la "inceputurile sale in societate". Rezultatul: doua nopti nedormite.
Schimb de informatii pe acelasi calapod: stare civila, copii, domiciliu, colegi, servici (descoperim amandoua ca prima facultate ne-a fost total inutila. Cati ca noi? ) Primul gand care-mi vine ( o fi in "trend") aseamana fiintele cu automobilele lor. Gasesc asemanarea frapanta. Unii au o viata fara optiuni, care doar merge, nu prinde viteza prea mare, altele au toate optiunile posibile: banii, frumusetea, sanatatea, airbag, ABS, servodirectie, motor cu 16 supape, etc. Meseria, musculatura, varsta, banii, greutatea, culoarea ochilor, marca de cereale consumate dimineata (sau a cafelei) - cred ca nici nu mi-am inchipuit cati factori ne influenteaza viata. Abandonez instinctiv analiza asta, pana la urma oricine vrea sa gaseasca dovezi ale nefericirii sale va gasi, caci in chestiunile omenesti gasesti intotdeauna ce cauti.
Ne-am despartit, era grabita. Nu-mi puteam lua ochii de la ea in timp ce se indeparta. I-am urmarit drumul pana cand, in cele din urma a intrat intr-o masina. A plecat. Pentru putin timp m-am simtit o alta persoana ca si cum as fi fost izolata de restul lumii.

vineri, 17 iulie 2009

E o tragedie sa ajungi la batranete ?



Stim cu totii legenda care ne spune ca printul Siddharta, viitorul Buddha, a avut patru intalniri care ii rascolesc viata: intalnirea cu un batran, cu un om bolnav, cu un mort si cu un calugar care cerseste pentru a se hrani. Prin urmare, batranetea, durerea, moartea sau saracia sunt considerate cele patru "Nobile Adevaruri" care constituie baza doctrinei sale si care se rotesc in jurul ideii de suferinta.
Trecand acum la un alt subiect, motivele femeilor pentru care dau nastere copiilor sunt diverse: de la simplul motiv ca asa trebuie, pana la motive de genul ca vrem sa ne realizam prin ei sau ca toate prietenele au sau ca sotii vor neaparat mostenitori sau simplul instinct biologic de reproducere sau ca vrem sa aducem bucurie in familie sau sa oferim o sansa la viata, etc. Indiferent insa de motivele fiecarei mamici, un copil este un om care are propria personalitate cu propria sansa la viata, nu suntem stapanii lor si nici nu trebuie sa le conditionam in vreun fel viitorul. Bineinteles ca depind de educatia si de caracterul fiecaruia hotararile pe care ei le iau vis-a-vis de parintii lor, dar in nici-un caz nu le-as impune copiilor mei "sacrificiul" de a avea grija de mine la batranete.

sâmbătă, 11 iulie 2009

11 iulie - Ziua Mondiala a Populatiei




Anul 1974 a fost proclamat de ONU "Anul International al Populatiei", fapt care a adunat, pentru prima data in istorie, toate statele lumii la Conferinta Mondiala a Populatiei care a avut loc in capitala Romaniei .
Peste 13 ani, in ziua de 11 iulie 1987, populatia lumii a atins cifra de 5 miliarde de locuitori.
Cresterea populatiei mondiale este o problema globala careia i se cauta si i se propun strategii la fel ca si celorlalte probleme care au dobandit un statut global.
Pe langa atentia acordata ingineriei genetice si agriculturii ecologice, ONU atrage in fiecare an atentia asupra egalitatii de sanse intre barbati si femei. Statistica inca aduce date care ridica probleme inca nerezolvate pentru era in care traim. Stim cu totii ca recunoasterea egalitatii este perfect legala . Nu ne atingem de state precum Iranul sau Arabia Saudita unde cauzele discriminarilor sunt de alta natura si nici de scandinavi, unde aproape ca discriminarea lipseste.
Conform unei informari transmise de portalul european Europa.eu, femeile din Europa castiga cu 17% mai putin decat barbatii, Comisia Europeana lansand o campanie de informare in toate tarile UE, una dintre cauzele identificate fiind slaba reprezentare a femeilor in anumite functii sau sectoare de activitate( 10% din membrii consiliilor de administratie ale marilor companii, 29% din oamenii de stiinta si inginerii de pe piata europeana).
Dar de ce sa nu vorbim de mediul nostru rural, unde exista inca obiceiul ca femeia sa se pregateasca in primul rand pentru a deveni o gospodina desavarsita, iar barbatul este cel sustinut pentru a avea parte de instruire academica (exagerez un pic).Si uite asa ramanem la procentul de 80%, care este un procent foarte mare, si care reprezinta proportia in care femeile sunt mai prost platite decat barbatii in cazul prestarii aceleiasi munci. Asta inseamna ca noi ne confruntam cu traditia si stereotipurile. Oamenii gandesc in stereotipuri in ceea ce priveste cele doua sexe. Este adevarat ca stereotipurile vor guverna intotdeauna gandirea maselor, asa si devin manipulabile, insa in ceea ce priveste raportul femei - barbati, gandirea stereotipala nu face decat sa umbreasca imaginea femeii in societate. Este normal? Alte date ne spun ca femeile din Romania au castiguri medii brute cu 12,7% mai mici decat barbatii, in timp ce la nivel european, diferentele urca pana la 17,4%, potrivit Eurostat (am rasuflat usurata).
Este clar faptul ca femeile si barbatii sunt inegali prin natura lor, insa in ceea ce priveste sansele in viata, ar trebui sa aiba drepturi egale. Din pacate, aceasta idee este prost interpretata chiar si de oameni care nu ar trebui sa o inteleaga gresit.

sâmbătă, 4 iulie 2009

In vacanta la Ocna Sibiului


27.06.09
Prima-n condicuta - Stefi si apoi, imediat, subsemnata. Iulia cu eforturi disperate, bunicii si ei la datorie. c3-ul este plin ochi. The Flinstones pornesc. Ora 6h30min. Destinatia - Sibiu, mai precis Ocnele Sibiului. Motivul principal ar fi Stefi - musai sa o muram bine sa tina la iarna. La ora asta, soseaua e ca si a noastra, atat doar ca mi-e cam somn, dar imi trece repede. Pana-n Rm. Valcea ploua de rupe, dar noi ne continuam linistiti drumul. Nu-i bai, nu? Cum trecem de Valea Oltului, devenim un pic mai optimisti, desi ramanem reticenti. Ce sa mai ! Traversam rapid Sibiul si ajungem la ora 1o.oo in Ocna Sibiului. Cum trecem de Sura Mare imi aduc aminte de mirosul tare al sarii, de pieile noastre murate si uscate, de aceleasi denivelari de teren, de copilaria mea .
In timp ce noi ne uitam dupa soare, Stefi se imprieteneste rapid cu Cora, catelusa proprietarilor












Nu suntem optimisti degeaba, caci chiar reusim sa facem niste bai.
Lacul Brancoveanu, cel mai sarat lac din Europa este inchis pentru renovare. L-am ratat de data asta. Pe Stefi n-o mai scoatem din piscina copiilor decat poate pentru o vata de zahar. Ce naiba vad toti copii la chestia asta lipicioasa ?

Localitatea este in plina reconstructie, fonduri europene, santier total, dar noi ne vedem de ale noastre. Ne uitam la asa zisele blocuri - niste hulubarii deprimante "plantate" in "epoca de aur".

Dar Ardealul isi are aroma lui si oamenii lui.
Daca tot avem parte si de ploi, ajungem si la Sibiu. Si aici epoca de aur a adus multi tampiti, cica un "tovaras" fu deranjat de zgomotul tramvaielor, fapt pentru care respectivele au fost desfiintate, dar a mai ramas totusi portiunea de la Sibiu la Rasinari. Totusi, fata de alte orase, a avut o soarta mai buna. (stim noi de ce).
Abordam fara sa stam pe ganduri stradutele inguste si gangurile dintre ele, Piata Mare, centrul vechii cetati unde pe vremuri aveau loc adunari, dar si executii, Piata Mica unde odata se aflau casele de locuit si atelierele mestesugarilor, Turnul Scarilor , Pasajul Aurarilor, Muzeul de Istorie a Farmaciei - prima farmacie din tara in sec XV, Podul Minciunilor care nu s-a prabusit cu nimeni, Biserica Evanghelica.


















Una peste alta, saptamana a trecut repede: ne plimbaram, ne muraram, ne descretiram, urmeaza intrarea in pluton cu gandul ca vom reveni.