S-au scurs 7 ani fara ea.
Facea cei mai buni cozonaci pe care i-am mancat vreodata, iar mirosul lor atunci cand se coceau mi-a invaluit si mi-a mangaiat copilaria.
Era tenace, rabdatoare, incapatanata si cu o putere de autocontrol de invidiat.
A trait toata viata cu speranta ca va ajunge acolo de unde a plecat - Sibiu. Durerea traita atunci cand i s-a demolat casa si-a inabusit-o.
Si-a trait ultimii ani cu speranta, dupa care s-a stins usor ca si cum tot zbuciumul si toata durerea din viata sa s-au pierdut intr-un trecut indepartat.
Pacat ca, in acel trecut indepartat, au ramas atatea lucrurile nespuse....
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu